Oamenii care le știu pe toate
Niciodată nu mi-au plăcut oamenii îngâmfați și aroganți care au pretenția că ei le știu pe toate. Cunoașteți acel personaj care, indiferent de cât este de în temă cu un subiect, are mereu ceva de comentat? Puțin contează că zice o aberație, important este să se audă vorbind. Bine, problema este că el trăiește cu impresia că el chiar se pricepe și că are o părere deosebit de avizată.
Afară plouă. Nu-i adevărat. Îți zice el cum e de fapt! E așa cum dorește el să fie și nicicum altfel. Picurii ăia ce cad din cer nu reprezintă ploaie. Și ăia de se plimbă cu umbrele pe afară sunt ori niște proști care se lasă păcăliți de aparențe, ori niște angajați de la guvern care vor să facă povestea asta cu ploaia credibilă. De fapt e o adevărată conspirație. Suntem stropiți cu o substanță care seamănă cu apa de ploaie și care, dacă intră în contact cu noi, ne va transforma în timp în niște omuleți verzi cu antene lungi.
Vrei să mănânci supă? Nu așa se duce lingura la gură. Îți va explica eu cum se face. Plus că nici nu se mănâncă cu lingura, cine te-a învățat o asemenea aberație? Știe el o paletă hiper specială care și înghite supa pentru tine. Dar în final, de ce mănânci supă? Ai înnebunit cu totul?
Ți-ai cumpărat un obiect? Nu este o alegere bună, de ce nu l-ai întrebat pe el ce să îți iei? Daca îi spui că ți-ai luat un rahat albastru, el îți va spune că acela cu roz cu picățele era mai bun. Bine, și cel albastru poate părea ok, dar numai pentru amatori. În schimb cel roz cu picățele este o alegere excelentă pe care numai câțiva oameni inițiați, printre care evident și el, ar fi știut să o facă.
Un astfel de om strică orice bucurie simplă, complică orice lucru banal și irită prin niște păreri cu iz de superioritate care nu fac altceva decât să strice dispoziția oricui în jurul său.
Dragul meu atotștiutor, orice rahat aș avea sau aș face e rahatul meu. Rahatul pe care eu am ales să mi-l procur sau să mi-l fac din diverse motive (pe care nu sunt datoare să ți le enumăr) și nu am nevoie de cârcotetile tale, de sfaturile tale sau de “inteligența” ta. Ar fi bine să îți vezi de rahatul tău și să nu îți mai bagi nasul în al altora, căci aerele ăstea de superioritate nu sunt nici justificate, nici agreate.
Notă: În acest articol este vorba de rahat turcesc, o specialitate culinară 
Nu plouă…”e un trucaj.Ruşine Dinu Patriciu” .
)
Huoooooo!
)
Da-haa!! Cunosc foarte bine acest tip de oameni pentru ca, big surprise, ma intalnesc zilnic cu el la locul de munca. Intotdeauna e cineva care le stie mai bine decat tine si, desigur, decat restul. El e cel care te invata pe tine chiar daca tu esti mai vechi acolo. Nu, tu nu stiai bine, a venit el de cateva luni sa te invete pe tine, pentru ca da, el le-a inteles mai bine pe toate si normal ca e de datoria lui sa-ti explice tie ce si cum.
Exact, el le știe pe toate, restul habar nu au de numic. Noroc cu el că ne luminează pe toți!
Nici eu nu agreez astfel de persoane.
Cred că nimeni nu îi agrează. Doar ei se suportă pe ei înșiși.
Perfect adevarat. Ca sa scapi, tre’ sa zici ca ei si sa faci ca tine. Asta in situatia in care prea-stiutul este vreun sef de al tau, ca altfel poti sa i-o scurtezi cu ceva de genul “pe mine ma cheama mad, pe tine cine te-a chemat aici???”
)
Cred da fiecare are un astfel de personaj prin apropiere care este atotstutor. Eu am renuntat sa mai bag in seama aceste persoane si doar le aprob fara sa le ascult, sperand sa taca din gura la un moment dat.
Așa fac și eu, pentru binele meu. Dacă intru în polemică nu fac decât să mă enervez degeaba…