Acasă > madMe citeşte > Un yankeu la curtea regelui Arthur

Un yankeu la curtea regelui Arthur


O carte de aventuri, o carte captivantă scrisă într-o notă amuzantă, o carte în care secolul XIX este adus în vremearegelui Arthur prin intermediul personajului principal, Hank Morgan, care se trezeşte în mod inexplicabil transportat în timp, in Anglia medievală.

În primă fază el este ridiculizat şi condamnat la moarte de către cavalerii de la curtea regelui Arthur şi mai ales de către vrăjitorul Merlin (care era un om extrem de influent la acea vreme). Hank îşi aminteşte că, pe acea vreme, exact la data la care trebuia să fie executat, va avea loc o eclipsă de soare. Se foloseşte de acest detaliu pentru a crea întregii curţi iluzia că are de-a face cu un mare vrăjitor, un magician capabil să ascundă lumina zilei, reuşind astfel să impună un foarte mare respect la curte. Drept urmare este eliberat şi pus în funcţia de ministru principal al regelui primind numele de Şeful.

Treptat, Hank începe să înveţe obiceiurile locului şi multele superstiţii existente în lumea medievală şi profită, ajutat de cunoştinţele lui superioare, de multe dintre acestea pentru a scăpa din situaţii dificile. El se foloseşte de puterea dobândită şi de cunoştinţele lui moderne pentru a ajuta la progresul ţării: construieşte , pe ascuns, o serie de şcoli, fabrici, pune bazele unei reţele de comunicare prin telefon, înfiinţează ziarul şi jurnalismul.

Încearcă mereu să schimbe concepţiile medievale ale oamenilor inducându-le treptat ideea de republică, dar se loveşte mereu de ideile lor preconcepute precum şi de greutatea de a înţelege anumite idei moderne.

Pentru a-şi consolida puterea este nevoit ca, din când în când, să facă o serie de minuni, pentru că oamenii acelor timpuri erau uşor impresionabili dar mai ales uitau foarte repede. Un prilej pentru o nouă minune a fost momentul în care o fântână sacră a încetat să curgă, fapt interpretat ca o răzbunare divină pentru nesupunerea călugărilor care au îndrăznit să … se spele cu apa aceea. În timp ce Merlin invoca toate vrăjile ştiute de el, Hank inspectează problema şi îşi dă seama de motivul pentru care apa a încetat să curgă. După ce Merlin epuizează toate vrăjile ştiute de el, anunţă că pentru a readuce apa în fântână trebuie rostit numele unui anumit demon, dar pronunţarea acestui nume cauzează moartea. Hank repară fântâna, dar pentru a face totul spectaculos, sincronizează momentul ţâşnirii apei cu detonarea unor artificii. Semnalul pentru ajutoarele lui era pronunţia unui cuvânt aleator, pe post de nume al demonului, după un lung şir de propoziţii în germană. La rostirea cuvântului cu pricina, “BGWJJILLIGKKK”, fântâna îşi revine şi Merlin recunoaşte numele demonului şi puterea absolută a lui Hank.

Începe apoi, alături de regele Arthur, o călătorie sub acoperiere în mijlocul oamenilor pentru a le înţelege mai bine modul de viaţă şi pentru a-l determina pe regele Arthur să înţeleagă nedreptăţile vremii.

Hank se căsătoreşte, după ce scapă cu viaţă în urma călătoriei, şi are o fetiţă, pe care soţia lui, Sandy, o botează “Alo-centrala” pentru că îl auzise pe el îngânând aceste cuvinte în somn. Biserca catolică, simţindu-se ameninţată de Hank, ia măsuri pentru a-l îndepărta şi reuşeşte să întoarcă întreaga comunitate împotriva lui.

La final, Merlin se infiltrează, mascat în femeie, în locuinţa lui Hank şi aruncă asupra lui o vrajă prin care acesta cade într-un somn profund din care se trezeşte peste 13 secole, adică exact în timpul din care venise. După trezire, Hank nu îşi mai poate continua viaţa fără soţia lui Sandy şi fetiţa lor, motiv pentru care se stinge de durere.

Cartea portretizează extrem de bine oamenii epocii medievale, Mark Twain reuşind să transpună fidel atât mentalitatea cât şi limbajul folosit în acea perioadă. Este un roman amuzant, o satiră la adresa epocii medievale şi a concepţiilor naive dar şi presărat cu mici atacuri la adresa secolului al IX-lea.


Categories: madMe citeşte Etichete:, , , , , ,
  1. februarie 23, 2010 la 1:58 pm | #1

    Citisi, placusi…recitisi :) ) Mi-a placut mult, de fapt imi place cum scrie Mark Twain.

  2. februarie 23, 2010 la 2:47 pm | #3

    Madme, când mai ai timp să şi citeşti?!

    Pe asta n-am citit-o, trebuie să recunosc. :(

    • februarie 23, 2010 la 2:53 pm | #4

      Păi citesc pe apucate, câte un capitol când apuc. La cartea asta am stat vreo 3 săptămâni cred, dar a fost faină. :D

      • februarie 23, 2010 la 4:22 pm | #5

        cand termin cartea pe care o citesc acum, o sa o citesc si pe asta :D
        la ce reclama i-ai facut ;)

  3. februarie 23, 2010 la 3:32 pm | #7

    Să ştii că mă ofer să colorez ilustraţia aceea :D

  4. februarie 23, 2010 la 3:55 pm | #9

    Pfff frumos …parca mi-ai trezit n chef asa de citit..pff si de cand nu am mai citit.

  5. februarie 23, 2010 la 5:06 pm | #11

    Am citit demult cartea.Mi-a placut la nebunie. :)

  6. februarie 23, 2010 la 8:14 pm | #13

    Ajung eu şi la ea, că m-am apucat de colecţia Adevărul …

  7. liv
    februarie 24, 2010 la 10:33 am | #15

    Interesanta si fascinanta carte.Mie imi place sa citesc, chiar daca in ultima perioada nu prea am mai avut asa de mult timp.Dar cand vrei ceva cu adevarat, reusesti sa faci lucrul ala.Speranta moare ultima,nu?

  8. DeeA53
    martie 5, 2010 la 8:38 am | #17

    Am terminat cartea si mi s-a parut tare dar din colectia adevarul sunt multe mult mai faine cum e “Golful francezului”,”Rosu si negru”,”Notre dame de Paris”

    • martie 5, 2010 la 9:24 am | #18

      Roşu şi Negru şi Notre Dame de Paris sunt deja citite. Foarte frumoase. Am şi scris despre ele :P

      Bine ai venit!

  9. Andrupnk
    septembrie 6, 2011 la 12:27 pm | #19

    Foarte frumos rezumatul, am citit cartea, si ea de asemenea fascinanta si frumoasa ! Acum citesc Cazul Pelican cu rezolvarea unor crime si va recomand Zece ngrii mititei si Crima din orient expres! Va salut:)) :p:*:*:*

  10. Iulian
    ianuarie 11, 2012 la 10:48 am | #20

    cand citesc comentariile facute de voi parca imi vine un chef de citit si dupa 20-30 de paginii ma lasa :) )

    • ianuarie 11, 2012 la 2:04 pm | #21

      La cartea asta? Păi poate nu e genul tău de nu te captivează :D Ori insiști puțin și tot îi dai de capăt până la urmă, ori încerci alt roman :P Oricum ar fi, spor la citit și te mai aștept pe aici!

  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 229 other followers